Acum câteva zile am văzut acest filmuleț pe tema antichizării lemnului folosind bicarbonat de sodiu (praf de copt).
Am zis că trebuie sa încerc și eu această metoda…
Am făcut proba pe lemn de molid și, întradevăr, acesta s-a îngălbenit puțin.
Pe stejar, datorită conținutului mai mare de tanin care reacționează cu bicarbonatul de sodiu, colorarea a fost mult mai dramatică:

Am împărțit lemnul de probă în 3 părți egale. În dreapta lemnul este netratat cu praf de copt. În mijloc am dat un strat de soluție de bicarbonat de sodiu diluat în puțină apă. În stânga am dat două straturi. Peste tot lemnul am aplicat un strat de ulei de in, după ce am culcat porii cu hârtie abrazivă de 800.
Rezultatul este concludent!
Dezavantaje:
* Soluția apoasă de bicarbonat de sodiu ridică fibrele lemnului, fiind necesară o operație suplimentară de finisare cu hârtie abrazivă foarte fină.
* Procesul nu este foarte controlabil din cauză că depinde de conținutul de tanin din fiecare bucată de lemn în parte. Din acest motiv se pot obține rezultate diferite cu lemn aparent asemănător.
Avantaje:
* Metoda este una ieftină, la îndemână și total nepericuloasă (spre deosebire de alte soluții chimice bazate pe amoniu).
* Se poate obține astfel o nuanță intermediară între lemnul natural și lemnul ebonizat (metodă descrisă aici)
* Rezultatul este unul plăcut, veridic, spre deosebire de băițuire.
Nu solutia de bicarbonat ridica fibra lemnului, ci apa cu care e facuta solutia, incearca doar cu apa sa vezi ca efectul e acelasi,…aceasta metoda de ridicare a fibrei se utilizeaza la vopsire, la unele esente, pt a scoate in evidenta fibra lemnului
🙂
Partea cu ebonizarea a fost tare, am scris si eu despre genul acesta de tratament pentru lemnul cu tanini. Dar asta cu prful de copt m-a lasat masca. Mi-a; dori sa colaboram, ne ocupam de acelasi segment.
Cu mare placere accespt orice fel de colaborare. Doar ca eu nu prea am mai avut timp de facut chestii. Mai mult cu magazin, workshopuri etc. Mai repar cate o usa pentru cate un prieten la care am datorii morale …:)
Bicarbonatul de sodiu nu este acelasi cu praful de copt! Oare rezultatele sa fie asemanatoare ? Vezi ca mai exista si bicarbonatul de amoniu ( popular -amoniac)
In ambele cazuri (praf de copt si bicarbonat de sodiu) substanta activa este bicarbonatul de sodiu (praful de copt mai contine si alte substante, care nu sunt de interes in cazul de fata). Amoniac nu am folosit, dar am citit ca poate fi folosit la antichizarea lemnului…
eu am incercat un alt procedeu de antichizare a lemnului. Am luat niste span de las un strungar, l-am acoperit cu otet pentru o saptamana. Solutia rezultata a fost filtrata..si lichidul filtrat a fost aplicat cu pensula pe lemn. Dupa ce s-a uscat si a disparut si mirosul de otet… am ramas uimit. A urmat o smirgjeluire de finisare si lacul final.
Cel mai bun e spanul de stejar pentru asta…
spanul era metalic care in combinatie cu acidul slab din otet, elimina ioni de fier care in contact cu taninul…
Da, trebuie metal. E bine ca in solutia respectiva sa se adauge si span de stejar, eventual sa se fiarba spanul de lemn…
merge si cu niste cuie ruginite 🙂
Eu am făcut cu cuie noi fără ulei sau grăsimi si oțet,apoi aplicat pe stejar, șlefuit. A ieșit perfect